marți, 8 februarie 2011

JULES GABRIEL VERNE > SCRIITORUL VIZIONAR sau VIYIONARUL SCRIITOR




Se împlinesc azi 183 de ani de la naşterea lui. JULES GABRIEL VERNE (n. 8 februarie 1828, Nantes, Franţa - d. 24 martie 1905), este unul din marii scriitori ai Franţei secolului al XIX-lea, autorul a 65 de romane, povestiri, eseuri, piese de teatru, poeme. El este fondatorul genului ştiinţifico-fantastic clasic în care incredibilul devine realitate palpabilă, acceptată şi aclamată de toate generaţiile. Mare pasionat de călătorii încă din copilărie, a renunţat la profesia de procuror aşa cum pălănuise tatăl scriitorui.
La 12 ani se îmbarcă clandestin spre India dar este prins şi după o pedeapsă zdravănă a decis: ''De acum voi călători doar în imaginaţie''.
Pentru că a refuzat să se dedice serios studiilor la Paris ca să umeze cariera în Drept şi apucându-se de scris librete pentru opere literare, pierde subvenţiile tatălui său.
Căsătoria scriitorului cu Honorine, o văduvă cu două fiice a constituit un moment important pentru viaţa dar şi pentru opera sa literară, acesta fiind permanent încurajat să scrie.
În anul 1851 a scris prima sa poveste de science fiction, O călătorie în balon.
Colaborarea începută în anul 1962 cu editorul Pierre Jules Hetzel şi care a durat până la sfârşitul vieţii a avut maximă importanţă în cariera şi succesul literar al scriitorului.
Opera sa cuprinde 65 romane, peste 20 de povestiri şi eseuri, 30 de piese de teatru, lucrări geografice, librete de operă.
Romane:
1851 :O catastrofă în aer- 1854 : Maestrul Zacharius, sau ceasornicarul care şi-a pierdut sufletul- 1855 : O hibernare între gheţuri- 1859 : Călătorie în Anglia şi în Scoţia- 1862 : Contele Chanteleine- 1862 : Cinci săptămâni în balon- 1860 :Parisul în secolul al XX-lea (publicat doar în 1994)- 1864-67 : Aventurile căpitanului Hatteras- 1864 : O călătorie spre centrul Pământului- 1865 : 1866-68 :-Copiii căpitanului Grant- 1869 : 20.000 de leghe sub mări- 1869 : În jurul Lunii- 1869 : Oraşul zburător, tradus în limba română Oraşele zburătoare- 1870 : Unchiul Robinson (publicat doar în 1993)- 1870-74 : Cancelarul; 1870 Aventurile a trei ruşi şi trei englezi în Africa Australă- 1871-72 : Ţinutul blănurilor- 1872 : 1873-75 : Insula misteriosă- 1874-75 : Mihail Strogoff- 1874-76 : Hector Servadac- 1876-77 : Indiile negre- 1877-78 : Căpitan la cinsprezece ani- 1878 : Aventurile unui chinez în China- 1878 : Cele 500 de milioane ale Begumei- 1879 :Casa cu aburi- 1880 : 800 leghe pe Amazon- 1881 : Şcoala Robinsonilor- 1881 : Raza verde- 1882 : Keraban încăpăţânatul- 1883 : Arhipelag în flăcări- 1883 :Steaua sudului- 1883-84 : Mathias Sandorf- 1884 : Epava "Cynthiei" (scris în colaborare cu André Laurie)- 1885 : Robur, cuceritorul- 1885 : Un bilet de loterie- 1885-86 : Nord contra Sud- 1885 : Calea Franţei- 1886-87 : Doi ani de vacanţă- 1887-88 : Familia fără nume- 1888 : Întâmplări neobişnuite- 1889 : Castelul din Carpaţi- 1889 : César Cascabel- 1890 : Mistress Branican- 1891 : Claudius Bombarnac- 1891 : Prichindel- 1892 : Uimitoarele aventuri ale domnului Antifer- 1893 : Insula cu elice- 1893 : O tragedie în Livonia (revăzut în 1903 şi publicată în 1904)- 1894 : Minunatul Orinoco- 1894 : În faţa steagului- 1895 : Clovis Dardentor- 1895 :Sfinxul gheţarilor- 1896 : Satul aerian (republicat în 1901 sub titlul La Grande Forêt -- Marea pădure)- A doua patrie- 1897 : Testamentul unui excentric- 1897-98 În Magellania- 1898 : Secretul lui Wilhelm Storitz (revizuit în 1901 şi publicat doar în 1985)- 1898 : Fraţii Kip- 1899 : Poveştile lui Jean-Marie Cabidoulin- 1899 :Burse de călătorie- 1899-1900 : Vulcanul de aur (publicat abia în 1989)- 1901 : Frumoasa Dunăre galbenă- 1901 : Farul de la capătul lumii- 1901 : Goana după meteor- 1902 : Invazia mării- 1902-03 : Stăpânul lumii- 1904: Ocolul Pământului în 80 de zile- 1919 : Uimitoarea aventură a Misiunii BarsacAlte romane- 1874 : Doctor Ox- 1910 : Ieri şi aziRomânia în opera lui Jules VernePatru din romanele sale evocă România1882- Claudius Bombarnac, 1891- Le Château des Carpathes, 1892 Le beau Danube jaune, 1901: Farul de la capătul lumii
Simion Săveanu, autorul cărţii ''Pe urmele lui Jules Verne în România'', emite ipoteza că între 1882 şi 1884 Jules Verne ar fi fost în relaţii intime cu o anume Luiza Müller, originară din Homorod. La îndemnul acesteia, ar fi făcut o călătorie cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul la Bucureşti şi apoi la Braşov şi, în final, la Homorod. Atunci cutrierat prin regiune mai multe săptămâni şi ar fi vizitat Castelul Colţ, care a devenit sursă de inspiraţie pentru romanul ''Castelul din Carpaţi''.


Utilizatorii internetului au remarcat cu siguranţă şi apreciat pictograma de excepţie cu care GOOGLE, cel mai mare motor de căutare îl ''salută'' pe marele scriitor şi care ne întâmpină într-un mod inedit şi deosebit de plăcut.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu