COPACUL MEU, MINUNEA MEA, SOARELE MEU

Vroiam să fiu mereu aproape de tine.
Cât mai aproape!
Mi-e atât de bine
Când trupul meu se întinde lângă al tău
Într-o verticalitate perfectă.
Universul curge prin vigurosul tău trup
şi prin braţele mele.
În ochii mei strălucesc stele,
În frunzele tale luminează sori.
Aş vrea să nu mai plec nicicând;
Să nu mai cad, să nu mai plâng
Să-mi las gândurile în voia vântului
Să fiu o clepsidră prin care
universul îşi trece energiile vindecătoare,
sau mai bine o piramidă de stele
în care să ardă visele mele
iar copacul meu, minunea mea
Să devină şi el stea,
O stea arzătoare:
Micul meu SOARE.