BALADA

Baladă toamnei

Căutam firul de aur din frunzele tale
Să-l deapăn cu dragoste şi cu răbdare

Să-l dau păsărilor dis de dimineaţă
Ca să ţeasă
O pânză mare
Cu faţa spre soare
Să-tind panza cea mare
Şi aurie peste copacii tăi
Şi peste toate câmpiile tale.
Şi apoi un fir de borangic
Să îl tes în spic
Şi peste spicul de grâu
Să-l fac râu
Să curgă.
Să-l ajungă
Doar lacrima norului,
călătorului
şi alintul vântului.
Să dau gândului
Descântec curat.
Binecuvântat
Să fie rodul tău bogat
Toamnă mănoasă!
Toamnă frumoasă!

Ţi-am făcut strai de aur şi de borangic
Ţesut cu dragoste în spic!