Cad primii fulgii alene,
Ca într-un vals cu flori albe de măr,
Coboară pe obraji şi peste gene;
Se-opresc steluţe albe-n păr.

Şi vin mai mulţi în urma lor!
De ochii mi-i ridic ca să-i privesc,
Îmi pare că mă-nalţ, apoi cobor
Şi în rotirea lor simt c-ameţesc.

Şi stând aşa, cu braţele întinse,
Visez cu ochii mari, cuminţi
Brazii cei mari cu ramurile ninse,
Ş i sărbătorile acasă la părinţi.

Mai e puţin, foarte puţin
Până să fie Noaptea Sfântă,
Vom colinda duios şi lin
Când îngerii din ceruri cântă.
..................................................